Când are chef de joacă, pisica siameză dă dovadă de o energie ieşită din comun. Sare, se învârte în jurul cozii, loveşte orice obiect i se pare ei interesant. La un moment dat, îşi pierde brusc interesul şi se duce la somn, pe canapea.
Pisicile siameze sunt originare din Thailanda, numită în trecut Siam, de unde le provine şi numele. Ele au fost menţionate pentru prima dată într-un manuscris ilustrat din secolul al XVIII-lea şi se crede că ar trăi pe Pământ încă din cele mai vechi timpuri. Prima pisică menţionată în afara Thailandei a fost dăruită unui preşedintelui american Rutheford Hayes de către consulul american la Bangkok în 1878. Câţiva ani mai târziu, o pereche de siameze a fost dusă şi în Marea Britanie, de unde se presupune că s-ar fi răspândit în toată lumea.
Pisicile siameze sunt foarte imprevizibile. Cum menţionam mai devreme, ele pot fi liniştite într-o clipă şi agitate în cealaltă. Ele sunt deosebit de inteligente şi învaţă repede din greşeli, lucru ce face ca educarea lor să fie uşoară. Au nevoie de multă atenţie şi pot deveni foarte loiale şi afectuoase. Totuşi, ele sunt reticente vizavi de străini şi pot deveni agresive dacă un necunoscut încearcă să se apropie de ele într-un moment nepotrivit.
Siamezele au o blană deschisă la culoare, iar botul şi faţa sunt colorate crem sau negru. Puii se nasc cu blăniţă alb sau crem, dar după primele 5 săptămâni încep să apară pete cenuşii sau maronii, specifice rasei. Odată ce înaintează în vârstă, siamezele vor avea blana închisă la culoare. Ele au un corp zvelt, elegant, cu membre subţiri şi coadă scurtă. Comparativ cu alte rase, siamezele au urechi mari şi ochi albaştri sau cenuşii.
Siamezele pot mânca aproape orice li se dă. Singura recomandare este să nu li se ofere prea multă mâncare, chiar dacă ele o vor cere insistent. Ele năpârlesc puţin, asemenea pisicilor cu blana scurtă, dar trebuie periate din când în când cu o mănuşă specială. Nu este recomandat să le faceţi baie în casă, pentru că nu suportă apa.
